luni, 18 mai 2009

Poate ca fara "poate" ar fi oameni condusi de sentimente.

Poate sa scrii nu-i un lucru asa de rau.Poate nu e o fitza, poate nu-i o ifosa.Poate nu numai cei sensibili scriu.Poate toti ar trebui sa scriem.Poate mintea noastra e plina de ganduri ce nu mai au loc si trebuie asternute undeva.Poate unii ne pricepem la vorbit, altii la scris, altii la ambele insa parerea mea e ca la orice te-ai pricepe trebuie s-o faci.Poate ca nu te pricepi la scris si nici la vorbit dar fa-o oricum.Poate talentul tau este sa canti deci canta!Hans Christian Andersen daca am scris corect spunea ca acolo unde cuvintele se opresc incepe muzica.Daca ai citit pana aici opreste-te si ia-o de la inceput insa ignora cuvantul "poate" si vei vedea cum cuvintele au alt impact.Conteaza cum ne exprimam la fel cum conteaza ce simtim si daca sunt incoerent in exprimare sau nu sunt inteles, ce vreau sa spun este ca dak te pricepi sa faci ceva ce vine din suflet fa-o!!!Chiar dak etichetele sunt agatate de tine cu inteles diferit exprimarii tale.Ca sa canti nu trebuie obligatoriu sa faci Conservatorul, ca sa scrii nu-i obligatoriu sa stii gramatica la perfectie sau sa fi citit minim 10 carti,ca sa desenezi nu-ti trebuie pregatire speciala daca o faci doar pentru ca asa simti.Nu trebuie sa fii profesionist ca sa faci arta.Cine nu-i de acord cu asta nu stie ce-i aia arta.Arta inseamna sa-tzi deschizi sufletul si sa lasi sa se vada ce-i in el....prin vorbe,prin cuvinte scrise,prin expresii puse pe muzica nu conteaza modalitatea...doar fa-o pentru ca lumea a ajuns prea rigida,prea plastica, lacoma de idei marete si asta pentru ca stopam ceea ce Dumnezeu a pus in fiecare din noi.El n-a pus ca sa ramana acolo ci sa aratam lumii intregi de ce este omul,creatia lui Dumnezeu,in stare.Deci fara mandrie sa incercam prin lucruri mici sau mari,prin metode specifice sau neconventionale sa aratam lumii zi de zi ca suntem speciali nu k avem multa carte ,pregatire porfesionala sau experienta ci ca suntem copii ai Regelui inzestrati cu puteri extraordinare,si nu ne este frica sa le folosim.

marți, 12 mai 2009

Nu e nimic mai rau decat o fotografie clara dupa o idee confuza.

Traim intr-o lume in care se pune accent din ce in ce mai mult pe partea fizica in orice domeniu si se lasa la urma partea interioara umana, imaginatia,simtul oricare ar fi el.La asta cred eu k se refera expresia de mai sus. Vrem sa fim perfectionisti in ceea ce facem, tinem cont de reguli ne ghidam actiunile si implicit viata dupa parerea altora, ne desfasuram activitatile dupa norme clar stabilite de alti oameni care printr-o falsa sclipire de geniu traiesc cu impresia ca au gasit constantele perfecte necesare rezolvarii unor probleme ce depind numai de variabile,inregistram ca un casetofon raspunsuri diverse la posibile intrebari care sunt menite sa puna in functiune imaginatia si inteligenta iar la momentul potrivit apasam mandrii si fara ezitare pe butonul “play” fara sa stim ca am ucis poate ceva unic, poate un vis prin lenea de a da frau liber imaginatiei si inteligentei neartificiale.SUNTEM LIMITATI de curentul lumii. Ne sunt puse cenzuri la nivelul gandirii,niste ochelari de cal sentimentelor si trairilor noastre sufletesti. Asta este esenta expresiei de mai sus plecata de la faptul ca atunci cand faci o fotografie esti atent la reguli la fixarea parametrilor tehnici ai aparatului din mana ta,te gandesti la incadrare si la fel de fel de alte lucruri si uiti sa-ti mai faci timp sa te gandesti la partea artistica sa cauti in interiorul tau o combinatie de incalcari de reguli din care sa rezulte ceva fantastic. Niciodata n-o sa vezi apreciere la nivel inalt pentru ceva perfect ci doar pentru ceva ce depaseste perfectul iar pentru asta fotografia nu trebuie in primul rand sa fie clara ci sa provina dintr-o idee magnifica.Gandeste-te care este singutul model de viata care trebuie urmat-Domnul Isus. Nu exista adjective in nici o limba de pe pamant sa caracterizeze persoana Domnului Isus.Totusi El n-a trait dupa reguli, n-a citit carti de autori ilustri ai vremurilor ca sa stie cum sa vorbeasca, nu i-a pasat ce spuneau marii oameni ai acelor vremuri despre modul cum actiona, n-a avut casa, n-a avut pile,n-a avut salariu mare si totusi a fost cel ma de succes om care a trait pe pamant.A fost Dumnezeu intrupat pe Pamant.Asta pentru ca a lasat pe ultimul loc partea palpabila a lucrurilor, a cautat in interiorul omului, a degajat in jurul sau inspiratie si imaginatie.Deci sa faci o fotografie clara nu-i mare lucru insa s-o faci dupa o idee mareata e ceva greu realizabil daca nu-tzi deschizi inima si mintea.
Desi greu de crezut si baietii scriu cateodata.Stefu Ovidiu